Căutare

Alimente low FODMAP care pot declanșa simptome de SCI

Pentru noi, cei care suferim de sindromul colonului iritabil (SCI), relația cu mâncarea este destul de complicată și uneori greu de gestionat.
În timp ce dieta low FODMAP a câștigat popularitate în ultimii ani, devenind pentru mulți pacienți o metodă bună de ținut sub control simptomele de SCI, este important să recunoaștem că nu toate alimentele care declanșează astfel de simptome au legătură cu FODMAP-urile. De fapt, anumite alimente low FODMAP care sunt, în teorie, ok de consumat în etapa de eliminare a dietei, pot provoca în continuare disconfort abdominal.
Dacă urmați dieta low FODMAP de câteva săptămâni și nu obțineți un control mai bun al simptomelor, colaborarea cu un dietetician certificat pe această dietă vă poate ajuta să identificați alți posibili factori din alimentație care vă declanșează simptome.

Haideți să analizăm de ce unele alimente aparent ”sigure” din lista celor cu conținut redus de FODMAP pot fi greu de tolerat pentru unii pacienți cu SCI care urmează dieta low FODMAP.

CAFEA

Pentru mulți, cafeaua este doar un ritual de dimineață, dar pentru cei cu SCI poate fi o sabie cu două tăișuri. În timp ce cafeaua în sine are un conținut redus de FODMAP, în mod anecdotic unii oameni observă că le stimulează tractul gastrointestinal, de multe ori într-un mod cam neplăcut asociat cu crampe, diaree sau nevoia urgentă de-a merge la baie.

Din păcate, studiile privind efectul cafelei asupra motilității intestinale sunt limitate, dar cele realizate până acum au descoperit că atât cafeaua cu cofeină, cât și cafeaua decofeinizată, au crescut activitatea motrică a colonului (adică activitatea în mușchii colonului/intestinului). Cafeaua cu cofeină a avut un efect puțin mai mare, dar per ansamblu acest lucru sugerează că combinația complexă a elementelor din cafea (cofeină, polifenoli etc.) este cea care afectează mușchii din intestin.

ALCOOL

Alcoolul, în special în exces, este renumit pentru efectele sale secundare asupra digestiei. În timp ce anumite băuturi alcoolice precum vinul și unele băuturi spirtoase au un conținut scăzut de FODMAP, ele tot pot face ravagii declanșând simptome de SCI. Se crede că alcoolul are un efect direct asupra funcției tractului gastrointestinal, posibil prin modificări ale motilității intestinale, al permeabilității și al absorbției intestinale. Aceste efecte pot explica simptomele frecvent raportate precum diareea, durerile abdominale și indigestia. Moderația este esențială atunci când vine vorba de consumul de alcool, atât pentru persoanele sănătoase cât și pentru cele cu SCI. Dacă suspectați că alcoolul cauzează simptome, atunci luați în considerare reducerea cantității consumate sau chiar eliminarea acestuia din dietă.

ALIMENTE GRASE

Alimentele grase pot fi problematice din cauza impactului lor asupra motilității intestinale și a digestiei. Mesele bogate în grăsimi încetinesc golirea intestinului, ducând la senzația de sațietate prelungită, balonare și disconfort abdominal. Deoarece persoanele cu SCI tind să aibă un perete intestinal mai sensibil, creșterea în intensitate a acestor simptome digestive poate fi resimțită mai proeminent și mai dureros.

Dacă bănuiți că alimentele grase declanșează simptome de SCI, puteți încerca să reduceți mesele și deserturile foarte bogate în grăsimi, să alegeți bucăți mai slabe de carne, și să evitați metodele de gătit foarte bogate în grăsimi cum ar fi prăjirea.

BĂUTURI CARBOGAZOASE

În mod anecdotic, s-a observat că băuturile carbogazoase, inclusiv sifonul și apa minerală, agravează simptomele de SCI la unii oameni, iar un ghid de SCI recomandă reducerea consumului de băuturi carbogazoase pentru a reduce unele simptome. Deși nu există prea multe dovezi care să arate că băuturile carbogazoase declanșează simptome de SCI, se teoretizează că acestea pot dilata stomacul și intestinele, ducând la balonare și disconfort. Dacă bănuiți că băuturile carbogazoase sunt o problemă, le puteți înlocui cu apă plată sau ceaiuri din plante low FODMAP.

ALIMENTE PICANTE

Ingredientele picante pot oferi o aromă deosebită preparatelor, dar pot provoca și probleme pentru persoanele cu SCI. În timp ce alimente low FODMAP precum ardeiul iute ( chilli) au un conținut redus de FODMAP, ”iuțeala” specifică acestuia, produsă de o substanță chimică naturală numită capsaicină, poate exacerba durerea abdominală sau diareea. Puteți încerca să experimentați cu condimente mai blânde (boia dulce în loc de boia picantă spre exemplu) ca să mai minimizați disconfortul.

În concluzie, ce se poate face?

Efectele pe care aceste alimente low FODMAP enumerate mai sus le au asupra intestinelor se întâmplă la majoritatea oamenilor. Diferența pentru cei cu SCI este că efectele sunt resimțite mai puternic deoarece intestinul este foarte sensibil.

În timp ce dieta low FODMAP poate fi eficientă în gestionarea simptomelor de SCI, este esențial să recunoștem că nu toți factorii declanșatori au legătură cu FODMAP-urile sau cu anumite diete. Pentru unii oameni, simptomele lor sunt mai degrabă declanșate de factori non-alimentari precum stresul și anxietatea, mâncatul prea rapid sau săritul peste mese, sau de factori care nu au legătură cu dieta low FODMAP precum cafeaua, alcoolul, prăjelile și celelalte alimente menționate anterior.

Dacă simțiți că simptomele voastre nu s-au îmbunătățit suficient în etapa de eliminare a dietei low FODMAP, e recomandat să colaborați cu un specialist – medic gastroenterolog, dietetician sau psihoterapeut, ca să puteți identifica mai ușor ce alți factori alimentari sau non-alimentari vă agravează simptomele.

Un dietetician cu certificare pe dieta low FODMAP vă poate ajuta să identificați acei factori alimentari unici vouă, fie că e vorba de unii mai populari și despre care probabil v-a vorbit și medicul gastroenterolog, cum sunt cei enumerați mai sus, sau fie că e vorba de unii mai puțin cunoscuți precum FODMAP-uri sau alte substanțe chimice care se găsesc în mod natural în alimente.
Desigur, este recomandat să încercăm o singură modificare alimentară o dată (spre exemplu să eliminăm temporar cafeaua, fără să facem vreo altă schimbare în dietă), să monitorizăm simptomele și, dacă nu observăm nicio îmbunătățire, să readucem înapoi în alimentație alimentul sau băutura pe care o suspectam. O mai bună înțelegere a factorilor declanșatori unici fiecăruia dintre noi, și luarea unor decizii alimentare informate, vă poate ajuta să gestionați mai bine propriile simptome digestive și să vă îmbunătățiți calitatea vieții.

Partea bună e că au început să apară și la noi în țară mai mulți astfel de dieteticieni cu certificare obținută de la Universitatea Monash, care vă pot ghida în mod profesionist și responsabil prin toate etapele dietei low FODMAP, la ora actuală lista fiind formată din: Acasandrei-Poroh Mihaela, Adina Rusu, Anca Ignat-Sâncrăian, Evelin Papp, Magdalena Simion. Mai mult, astfel de dieteticieni specializați vă pot ghida și prin alte terapii nutriționale adaptate la SCI care să vă ajute să identificați cu precizie factorii declanșatori alimentari și să obțineți un control mai bun asupra simptomelor digestive, bucurându-vă în același timp de o alimentație echilibrată, gustoasă și cât mai puțin restrictivă.

GRATUIT carte de rețete low FODMAP

Abonează-te la newsletter pentru a fii la curent cu ultimele noutăți și primești gratuit un e-book cu 15 rețete simple care să te ajute în timpul dietei.

Bibliografie

Articol Universitatea Monash despre factori non-FODMAP alimentari care pot declanșa simptome de SCI

Fotografii de stoc de pe freepik.com

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">html</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*