Cu ocazia Lunii Internaționale de Conștientizare a SCI, am stat de vorbă cu Dr. Magda Rotaru – medic specialist gastroenterolog, pentru a înțelege mai bine perspectiva specialistului asupra sindromului de colon iritabil (SCI), deseori întâlnit și sub denumirea de sindrom de intestin iritabil (SII).
interviu
1. Cum se diagnostichează SII și ce rol joacă medicul specialist gastroenterolog în acest proces?
Sindromul intestinului iritabil ( SII) este o tulburare frecventă, cu o evoluție cronică, fără să pună viața în pericol și fără să fie asociat cu un risc crescut de cancer, însă cu simptome fluctuante și recurente, accentuate de stres, boli intercurente, medicamente și anumite alimente, care de cele mai multe ori afectează calitatea vieții acestor pacienți.
De regulă, în practica clinică, în contextul unei hipersensibilități viscerale care caracterizează această patologie, SII se manifestă prin dureri abdominale cel puțin o dată pe săptămână, în asociere cu o modificare a frecvenței și a formei scaunului și/sau ameliorarea durerii abdominale după defecare. Deși balonarea este un simptom frecvent raportat de către pacienți, prezența sa nu este obligatorie pentru un diagnostic pozitiv de SII. Simptomele menționate sunt raportate de pacienți cu debut de mai mult de 6 luni.
Din păcate, nu există un test specific pentru a diagnostica SII. Diagnosticul se stabilește utilizând o combinație dintre istoricul și simptomatologia pacientului (criteriile Roma IV), examenul fizic, analize de sânge și scaun, explorări imagistice ( ecografie abdominală, tomografie computerizată/CT de abdomen și pelvis) și explorări endoscopice (colonoscopie, gastroscopie).
Utilizând scala Bristol, în funcție de consistența scaunului raportat de pacienți în zilele în care prezintă tranzit intestinal modificat, se poate stabili subtipul de SII. Ținând cont de aceste subtipuri (SII–C cu predominanța constipației, SII–D cu predominanța diareei și SII-M forma mixtă), se va stabili o schemă de tratament diferită.
Astfel, toți pacienții care se prezintă cu simptome sugestive de SII pentru prima dată în asistența medicală primară (medic de familie) sau secundară, de specialitate (medic gastroenterolog) trebuie să fie evaluați cel puțin prin hemoleucogramă completă și markeri de inflamație din sânge (proteina C reactivă PCR, și viteza de sedimentare a hematiilor VSH), serologie de boală celiacă (anticorpi antitransglutaminază tisulară de tip IgA și IgA total). În cazul pacienților cu diaree se va determina și calprotectina fecală pentru a exclude boala inflamatorie intestinală, iar dacă aceasta are valori crescute, de regulă mai mari de 250 μg/g, se recomandă efectuarea unei colonoscopii. Menționez că testarea pentru diferiți patogeni intestinali, alergii sau intoleranțe alimentare, insuficiență exocrină pancreatică, evaluarea funcției tiroidei sau suprapopularea bacteriană a intestinului subțire ( SIBO) se efectuează doar în anumite situații particulare.
În acest algoritm de diagnostic, se va ține cont și de recomandările ghidurilor internaționale de a începe prevenția cancerului colorectal începând cu vârsta de 45 ani sau mai repede în anumite situații (cum ar fi dacă există istoric în familie de cancer colorectal, boală celiacă sau boli inflamatorii intestinale) indiferent de simptomatologie. Strategia de prevenție a cancerului colorectal se poate face fie prin efectuarea unui test imunologic cantitativ de detecție a sângerărilor oculte din scaun (FIT) care se repetă anual, fie prin efectuarea unei colonoscopii care se repetă peste zece ani în cazul în care colonoscopia inițială a fost fără modificări.
Ghidurile actuale recomandă o strategie de diagnostic pozitiv în locul strategiei de diagnosticare prin excludere în etape pentru a evita întârzierea inițierii terapiei adecvate. Așadar, la un pacient cu analize de sânge și/sau scaun normale, care se prezintă cu simptome tipice și în absența unor simptome/semne de alarmă sau cu caracteristici atipice ale tabloului clinic, se poate stabili diagnosticul de SII ( cu o certitudine mai mare în cazul pacienților cu SII-C sau SII-M).
Prin urmare, medicul gastroenterolog joacă un rol cheie în diagnosticarea și gestionarea pacienților cu SII.
2. Care sunt considerate simptomele de alarmă și ce ar trebui să facă pacientul cu SII în cazul în care apar?
Un pacient diagnosticat cu SII trebuie să se prezinte cât de repede la un consult gastroenterologic sau la medicul de familie dacă prezintă unul dintre următoarele simptome: sânge în scaun, scădere ponderală neexplicată, febră, simptome nocturne, simptome rezistente la tratament sau care și-au schimbat tiparul, durere abdominală de intensitate mare, mase palpabile intraabdominal sau intrarectal.
Vizita medicală este obligatorie și dacă pacientul a fost diagnosticat cu anemie sau deficit de fier, sindrom inflamator ( adică analizele CRP, VSH sau calprotectina fecală au valori ridicate) sau dacă testul FIT efectuat pentru screeningul cancerului colorectal a fost pozitiv.
3. Sunt importante controalele periodice sau consultațiile de rutină după diagnosticarea cu SII?
Da, controalele periodice și consultațiile de rutină sunt importante după ce SII este diagnosticat.
Frecvența programărilor de urmărire va depinde de severitatea simptomelor pacientului, de eficacitatea planului de tratament și de apariția eventualelor complicații (crize hemoroidale, anxietatea sau depresia și foarte rar malnutriția). În unele cazuri, pacienții ar putea avea nevoie să-și vadă gastroenterologul la fiecare câteva luni, în timp ce în alte cazuri, întâlnirile de urmărire pot fi programate la fiecare șase luni și chiar la un an. De asemenea, gastroenterologul poate recomanda teste periodice de sânge, de scaun sau evaluări imagistice pentru a monitoriza evoluția bolii.
Mărturisesc că sunt convinsă că stabilirea unei relații bune medic – pacient, bazată pe empatie, înțelegere reciprocă și o comunicare eficientă este cheia gestionării SII care poate duce la îmbunătățirea simptomelor și a calității vieții, sporește aderența la tratament și ajută la reducerea vizitelor în serviciile medicale.
4. Există “mituri” sau convingeri nefondate științific legate de SII?
Există mai multe mituri sau convingeri nefondate științific legate de SII despre care am auzit:
“ Simptomele sunt doar în mintea pacientului”
FALS. SII este o afecțiune medicală reală, o tulburare a interacțiunii intestin-creier care cel mai probabil este cauzată de o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață, accentuată de factorii psihologici (stresul, anxietatea).
“ SII afectează doar femeile”
SII este mai frecvent la femei decât la bărbați, dar poate afecta oameni de ambele sexe și de toate vârstele.
“SII este cauzat de alergii alimentare”
Nu există dovezi în această privință, deși este bine știut că anumite alimente ( de exemplu bogate în FODMAP) pot declanșa sau agrava simptomele. În realitate, majoritatea persoanelor cu SII nu au alergii sau intoleranțe alimentare identificabile.
“ SII provoacă întotdeauna diaree”
FALS. Sunt pacienți diagnosticați cu SII deși suferă de constipație sau o combinație de diaree cu constipație.
“ SII se poate vindeca”
În prezent, nu există un tratament care să vindece complet SII. Cu toate acestea, există multiple variante de tratament care pot ajuta la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții persoanelor diagnosticate cu această afecțiune.
5. Care este cel mai important mesaj pe care îl transmiteți pacienților cu SII?
Insist ca pacienții să înțeleagă importanța adoptării unor obiceiuri de viață sănătoase: o dietă sănătoasă individualizată cu ajutorul unui dietetician dedicat, păstrarea unui jurnal alimentar pentru identificarea alimentelor declanșatoare, exerciții fizice regulate, gestionarea stresului, învățarea unor tehnici de relaxare. Toate aceste măsuri pot ajuta substanțial la reducerea simptomelor SII.
O abordare holistică a tratamentului SII implică abordarea nu numai a simptomelor fizice, ci și a aspectelor emoționale și psihologice ale afecțiunii, precum și a impactului asupra calității vieții pacientului. Cred că menținerea unei atitudini pozitive și căutarea sprijinului în rândul prietenilor și a familiei, cu ajutorul unui psihoterapeut sau grupuri de sprijin poate ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate și bunăstarea generală.
De asemenea, cred că pacientul este o componentă importantă a acestei echipe multidisciplinare de management a SII și ar trebui să fie implicat în procesul de luare a deciziilor pe tot parcursul evoluției bolii.
Și cel mai important mesaj pe care îl transmit pacienților cu SII este că există speranță, că afecțiunea poate fi gestionată eficient cu un tratament adecvat și cu modificări ale stilului de viață. În acest sens, îmi încurajez pacienții să-și comunice simptomele, preocupările și obiectivele lor pentru a mă asigura că primesc cel mai eficient și personalizat tratament.
Dr. Magda Rotaru
Medic specialist gastroenterolog
Mai multe informații din literatura de specialitate despre SII puteți găsi aici:
- https://www.worldgastroenterology.org/guidelines/irritable-bowel-syndrome-ibs/irritable-bowel-syndrome-ibs-english
- https://journals.lww.com/ajg/Fulltext/2021/01000/ACG_Clinical_Guideline__Management_of_Irritable.11.aspx
- https://bspghan.org.uk/wp-content/uploads/2023/01/bsg-guideline-ibs.pdf
- https://link.springer.com/content/pdf/10.1007/s00535-020-01746-z.pdf
- https://www.nice.org.uk/guidance/cg61/chapter/Recommendations#diagnosis-of-ibs
- https://badgut.org/wp-content/uploads/IBS-Global-Impact-Report.pdf
Pe Dr. Magda Rotaru o găsiți la Clinica Union Medical din Cluj – Napoca sau pe propria pagină de Facebook.
Fotografiile din articol sunt preluate de pe freepik.com
