Căutare

Aprilie este Luna Sindromului de Colon Iritabil

Aprilie este Luna Conștientizării SCI, în care mai multe asociații internaționale desfășoară campanii de comunicare și informare despre Sindromul de Colon Iritabil.

Declarată încă din 1997 cu ajutorul Fundației Internaționale pentru Afecțiuni Gastro-intestinale din SUA (IFFGD), luna aprilie este o ocazie atât pentru pacienți, dar mai ales pentru organizații, ONG-uri și profesioniști din domeniul medical să discute deschis și să crească gradul de conștientizare despre SCI,  afecțiune care afectează între 10% și 15% din populația lumii. Astfel apar noi idei și se împărtășesc informații de actualitate care ne pot ajuta, ca pacienți, să ne îmbunătățim calitatea vieții.

Tratarea SCI începe cu o informare corectă!

Pentru a trata cu cât mai mult succes simptomele sindromului de colon iritabil, ajută foarte mult să cunoașteți cât mai multe lucruri despre această afecțiune medicală. Iată câteva informații esențiale despre SCI!

Unul dintre cele mai persistente și frustrante mituri despre SCI se referă la faptul că nu este un diagnostic sau o afecțiune reală, ci doar o ”etichetă” aplicată atunci când după multiple investigații medicale nu se găsește nicio explicație organică pentru simptomele pacientului.

Însă pentru SCI există criterii de diagnosticare stabilite de fundația Rome din 1990, iar acestea au fost îmbunătățite de-a lungul timpului pe măsură ce s-au făcut noi studii și observații despre această afecțiune cu cauze încă neclare. Actualizate ultima dată în 2016, criteriile Roma IV sunt considerate de unii experți ca având o acuratețe de 98% în diagnosticarea acestei tulburări funcționale de la nivelul axei intestin-creier. Următoarea actualizare și trecerea la criteriile Roma V este estimată pentru anul 2026.

În română găsiți detalii despre criteriile Roma IV aici. În engleză găsiți și mai multe informații aici și aici

Sindromul de colon iritabil este cel mai adesea clasificat în funcție de tipul de scaun și de tranzit intestinal predominant. Tipurile de SCI sunt:

« SCI-D (predominant diaree) » « SCI-C (predominant constipație) » « SCI-M (alternează între diaree și constipație) »

  • SCI este o afecțiune cronică, adică pe termen lung
  • Simptomele apar și dispar, dar se și pot schimba în timp
  • Simptomele pot fi tratate individual și ameliorate
  • SCI nu este cauzat de dietă sau stres
  • Nu cauzează cancer, colită sau malnutriție
  • Nu se agravează cu vârsta și nu scurtează viața

Opțiuni de tratament pentru SCI

Atunci când încercați o terapie nutrițională nouă sau suspectați că anumite alimente vă cauzează probleme, este recomandat să păstrați un jurnal alimentar timp de câteva săptămâni pentru a putea monitoriza evoluția simptomelor și pentru a evalua corect rezultatele pe care le obțineți cu dieta sau modificările alimentare încercate.

  • dieta low FODMAP (dacă nu sunteți familiar cu aceasta, informații detaliate găsiți aici);
  • creșterea consumului de fibre pentru constipație, reducerea consumului de fibre insolubile pentru diaree (prin modificarea alimentației sau utilizarea de suplimente);
  • reducerea consumului de grăsimi, cafeină, alcool, alimente picante sau băuturi carbogazoase;
  • mese regulate (respectarea unui program de mese și gustări), sau mese mai mici și mai dese (pentru a nu ”suprasolicita” sistemul digestiv cu mese prea voluminoase).

Pentru informații suplimentare despre modificarea alimentației în SCI vă recomand și prezentarea video de mai jos:

Încercați să nu vă restricționați dieta excesiv deoarece așa apare riscul de malnutriție. Dacă suspectați că dieta curentă este lipsită de nutrienți importanți (de ex. calciu care de obicei se obține din produse lactate), discutați cu un dietetician pentru a găsi modalități de echilibrare a dietei fără a vă accentua simptomele de SCI. În România există momentan 3 dieteticieni cu certificări obținute de la Universitatea Monash pe dieta low FODMAP: Adina Rusu , Anca Ignat-Sâncrăian , Magdalena Simion, iar Evelin Papp are certificare obținută pe acest regim alimentar medical de la FODMAP Institute, dar în prezent urmează și cursurile Universității Monash. Dacă locuiți în altă țară sau vreți să apelați la un dietetician din altă țară, găsiți aici baza de date cu toți dieteticienii care au certificare pe această dietă de la Univ. Monash.

Consultați de fiecare dată medicul specialist pentru a identifica cele mai potrivite opțiuni pentru simptomele și istoricul dumneavoastră medical. De asemenea, e recomandat să păstrați un jurnal cu medicația încercată (doze, frecvență, durată tratament) și rezultatele obținute (dacă și cum s-au schimbat / ameliorat simptomele), pentru a facilita discuțiile cu medicul. Țineți cont că majoritatea medicamentelor prescrise în tratamentul SCI au efect doar pe durata administrării (cu excepția probioticelor, care au efecte și pe termen lung, după finalizarea tratamentului):

  • antispastice pentru ameliorarea durerii și/sau reglarea motilității intestinale
  • antidiareice pentru diaree sau laxative pentru constipație
  • medicație împotriva balonării sau gazelor în exces (spre ex. pe bază de simeticonă)
  • ulei de mentă (capsule gastrorezistente pentru ameliorarea balonării)
  • modulatori de receptori ai serotoninei
  • antibiotice
  • antidepresive în doze mici
  • probiotice pentru microbiom (flora intestinală)

Este important să vă consultați cu medicul înainte de a încerca un nou medicament sau supliment naturist. La fel ca medicamentele, și suplimentele naturiste conțin substanțe active care pot cauza efecte secundare sau pot interacționa cu alte medicamente sau suplimente, iar aceste interacțiuni pot cauza probleme.

  • hipnoterapie specializată pe SCI; pentru cei care cunosc limba engleză, există două variante online de hipnoterapie: aplicația de mobil Nerva  concepută de Simone Peters, hipnoterapeut în cadrul Universității Monash (aceeași universitate care a dezvoltat dieta Low FODMAP) & setul de înregistrări audio ”IBS Audio Program 100”  conceput de Michael Mahoney, hipnoterapeut cu peste 30 ani de experiență în lucrul cu pacienți cu SCI.
  • terapie cognitiv-comportamentală pentru îmbunătățirea modului în care reacționăm la simptome, la teama apariției simptomelor în momente nepotrivite sau la factorii care pot declanșa sau accentua simptome de SCI; pentru cei care cunosc limba engleză recomand programul online gratuit de psihoterapie IBS.mindovergut.com de la Prof. As. Simon Knowles.
  • tehnici de management al stresului* (exerciții de respirație, meditație de tip mindfulness etc.)

*Un psiholog specializat pe afecțiuni gastrointestinale cronice vă poate ajuta să identificați tehnici de reducere al stresului adaptate cazului dumneavoastră. La noi în țară puteți apela la Mihaela Buzea, consilier psihologic ce oferă tratament terapeutic persoanelor cu SCI, având o experiență de peste 15 ani în gastroenterologie

  • Exerciții fizice regulate, de intensitate mică sau moderată precum yoga, mers/plimbare, înot

Există puține studii medicale referitoare la beneficiile yoga pentru SCI, însă cele câteva studii-pilot efectuate până acum arată rezultate promițătoare pentru pacienții cu SCI, în principal datorită îmbinării exercițiilor de respirație cu cele fizice ușoare, favorizând astfel relaxarea musculaturii și reducerea stresului. Un exemplu de exerciții yoga potrivite pentru reducerea balonării și îmbunătățirea tranzitului intestinal găsiți aici.

Atenție la exercițiile fizice de intensitate ridicată care antrenează musculatura, acestea pot induce și o motilitate mai ridicată a intestinelor, existând riscul declanșării de episoade diareice în timpul și imediat după astfel de exerciții (în engleză acest tip de simptom se mai numește și ”runner’s diarrhea”)

Pentru SCI tratamentele se aleg în funcție de simptome

Simptomele pot fi clasificate în funcție de intensitate, astfel:

Acestea apar ocazional, uneori interferează cu desfășurarea activităților zilnice. Pentru simptome ușoare luați în considerare:

  • păstrarea unui jurnal zilnic timp de câteva săptămâni, care să vă ajute să identificați și să evitați factorii ce vă declanșează aceste simptome (spre ex. unele alimente, anumiți factori de stres, calitatea somnului etc.);
  • o discuție cu medicul despre variantele de medicamente cu sau fără prescripție medicală, care s-ar potrivi acestor simptome atunci când apar.

Acestea apar mai frecvent, sunt mai intense și afectează mai des activitățile zilnice. Pentru simptome moderate puteți lua în considerare, pe lângă sugestiile aferente simptomelor ușoare, și următoarele:

  • managementul stresului și tehnici de relaxare sau de gestionare a durerii (dacă acesta este simptom dominant)
  • hipnoterapie specializată pe SCI

Acestea sunt dese și intense, afectează în mod cronic capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. Pentru simptome severe puteți lua în considerare, pe lângă sugestiile aferente simptomelor moderate, și următoarele:

  • beneficiile pe care le oferă terapia cognitiv-comportamentală.
  • medicamente pe bază de prescripție medicală axate pe simptomatologia severă.
  • utilizarea unui antidepresiv în doze mici, ce poate ajuta în tratarea durerii și a altor simptome asociate.

GRATUIT carte de rețete low FODMAP

Abonează-te la newsletter pentru a fii la curent cu ultimele noutăți și primești gratuit un e-book cu 15 rețete simple care să te ajute în timpul dietei.

Bibliografie

  • Fundația Internațională pentru Afecțiuni Gastrointestinale din SUA, cu informații detaliate aici și aici
  • Universitatea Monash din Australia, informații aici
  • Criterii diagnosticare conform Rome Foundation, traduse în română aici

Foto: pch.vector / Freepik

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

You may use these <abbr title="HyperText Markup Language">html</abbr> tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

*