Noutăți FODMAP: alimente retestate de Universitatea Monash

Ocazional, cercetătorii de la Universitatea Monash retestează alimente pentru a se asigura că informațiile pe care le oferă pacienților și utilizatorilor aplicației Monash University FODMAP Diet sunt cât mai recente. Alimentele pe care le-au retestat în ultimele luni sunt câteva soiuri de ardei gras, roșii, struguri și căpșuni.

De ce sunt retestate alimente?

Conceptul de FODMAP este unul relativ nou, apărut la începutul anilor 2000. Pe atunci, mai multe studii științifice observaseră o legătură de tip cauză-efect între consumul de alimente mai bogate în unele zaharuri fermentabile (precum fructoză, lactoză sau polioli) și declanșarea de simptome gastrointestinale la pacienții cu SCI (sindromul de colon iritabil).

Problema era că, pe de o parte, nu exista o bază de date cuprinzătoare despre conținutul de zaharuri fermentabile din alimente, iar pe de altă parte nu exista un termen sau o definiție mai ușor de explicat publicului larg. Așa a luat ființă ”divizia” de cercetare din cadrul Universității Monash, care a ”născocit” termenul de FODMAP și care de aproape 20 de ani se dedică măsurării conținutului de FODMAP-uri din alimente. În tot acest timp, au colectat reacții de la pacienți și profesioniști din domeniul medical, pentru a îmbunătăți aceste informații.

În ciuda faptului că unele alimente aveau conținut scăzut de FODMAP conform testelor inițiale, unii pacienți raportau simptome gastrointestinale după ce le consumau. De asemenea, de-a lungul timpului cercetătorii au observat că unii factori de mediu, dar și schimbări în practicile agricole și industria alimentară, pot influența nivelul de FODMAP din legume și fructe proaspete.

De ce sunt diferențe în conținutul de FODMAP pentru alimentele retestate?

Atunci când verifică nivelul de FODMAP dintr-un aliment, cei de la Universitatea Monash au următoarea regulă: pentru alimentele procesate aleg 3 exemplare de la 3 producători diferiți, iar pentru legume & fructe proaspete aleg 10 exemplare din 10 surse diferite (5 din piețe și aprozare, 5 din supermarket-uri). Rezultatele afișate în aplicație sunt o medie a exemplarelor analizate.

În ultimii ani însă, datorită faptului că au început să colaboreze cu din ce în ce mai mulți parteneri de cercetare de pe tot globul, au avut posibilitatea să testeze exemplare de legume și fructe provenite din tot mai multe regiuni. Așa au constatat că, în special în cazul produselor proaspete, conținutul de FODMAP poate varia de la o țară la alta.

Schimbări în condițiile de mediu și diferențe între regiunile geografice

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii devine deja evident. Perioadele secetoase în creștere au făcut ca solul să devină mai uscat și mai epuizat de nutrienți, ceea ce a dus la utilizarea mai multor îngrășăminte și substanțe chimice care să ajute culturile să crească. Se crede deja că tipul de îngrășământ și modul în care este utilizat influențează conținutul de nutrienți al culturilor. Plantele trebuie să se adapteze la condițiile mai secetoase pentru a supraviețui, iar fermierii caută să cultive soiurile mai rezistente.
Ce legătură are asta cu conținutul de FODMAP din alimente? Ei bine, cercetările au demonstrat că plantele sunt capabile să-și schimbe structura chimică pentru a-și asigura supraviețuirea atunci când sunt expuse la factorii de stres din mediul în care cresc. Unul dintre aceste mecanisme naturale de apărare este creșterea producției de fructani, care oferă celulelor din plante o mai mare integritate structurală, iar astfel le ajută să devină mai dure și mai rezistente la dăunători, boli sau daunele cauzate de schimbările de mediu. Acest lucru s-a mai observat în trecut și când au fost retestate bananele.

Factorii de mai sus, alături de creșterea numărului de soiuri cultivate, dar și de diferențele de climă și de metode de cultivare între țări și regiuni geografice, cel mai probabil explică variațiile observate în conținutul de FODMAP al aceluiași tip de fruct sau legumă provenite din țări diferite.

Depozitarea și tratarea produselor proaspete după recoltare

Știați că unele produse pe care le mâncăm proaspete acum ar putea fi recoltate chiar și cu un an înainte? În zilele noastre este o practică obișnuită ca multe fructe și legume să fie păstrate la frigider pentru perioade lungi. De fapt, multe sunt recoltate necoapte, transportate și depozitate la rece sau în atmosferă controlată, iar apoi coapte artificial chiar înainte de vânzare. Astfel de practici previn deteriorarea produsului și le asigură consumatorilor acces la legume și fructe de sezon pe tot parcursul anului!
Din păcate, depozitarea la rece este un alt factor cunoscut pentru creșterea conținutului de fructoză și fructani din legume și fructe. În aceste condiții de depozitare, plantele încep să descompună carbohidrații cu lanț lung (cum ar fi amidonul) în oligozaharide (cum ar fi fructani), fructoză și alte zaharuri. Fructoza, în special, pare să acționeze ca un antioxidant și ”antigel” pentru a preveni deteriorarea plantei când e expusă la frig. Acest fenoment este cunoscut sub numele de ”îndulcire indusă de frig” și este motivul pentru care multe legume rădăcinoase au un gust mai bun atunci când sunt cultivate în climă rece. Sau ca să dau un alt exemplu, cartofii depozitați în beciuri sau balcoane iarna și ”pișcați” de ger, care sunt un pic mai dulci.
Mai sunt necesare studii pentru a înțelege mai bine cum este influențat conținutul de FODMAP al alimentelor proaspete de condițiile de depozitare, dar ce s-a descoperit până acum poate explica aceste variații în unele produse proaspete dar consumate în afara sezonului și aduse de la distanțe mari.

Selectarea și cultivarea soiurilor mai atractive

Ați observat cum unele soiuri de fructe și legume au un gust mai bun decât altele? Nu e o coincidență: deoarece noi, consumatorii, căutăm alimente cât mai gustoase, inginerii agricoli și fermierii caută să producă soiuri cât mai apreciate de cumpărători. Dacă luăm ca exemplu căpșuni și struguri, mulți consumatori vor cumpăra soiurile mai dulci. În mod natural (sau din nutrienți și îngrășăminte), aceste soiuri pot avea un conținut mai mare de zahăr, fructoza fiind unul din tipurile de zaharuri prezente și predominante. Este posibil ca motivul pentru care strugurii și căpșunile să fi prezentat fructoză în exces în urma retestării, să fie datorat faptului că pe piață sunt disponibile mai des aceste soiuri mai dulci.

Ce înseamnă aceste rezultate noi pentru tine?

Pentru mulți dintre voi aceste schimbări sunt, probabil, cam neplăcute, deoarece la prima vedere pare că trebuie să ne restricționăm dieta și mai mult. Însă haideți să reflectăm un pic:

În primul rând, dacă obișnuiești să mănânci struguri, căpșuni, roșii sau ardei gras și nu ai probleme digestive deosebite după, înseamnă că cel mai probabil le tolerezi și nu există niciun motiv să schimbi ceva! Când urmezi etapa de eliminare a dietei low FODMAP e important să consumi pe cât posibil porții cu conținut scăzut de FODMAP, însă per ansamblu simptomele tale ”dictează” cât de restrictivă îți este alimentația. Dacă însă în trecut nu prea te-ai simțit bine după ce ai consumat aceste fructe sau legume, atunci aceste noi informații ar putea explica ce a cauzat acel disconfort digestiv. De aceea, e recomandat ca acum să încerci să le retestezi, dar în noile cantități low FODMAP, ca să vezi dacă cu aceste porții mai mici te împaci mai bine.

În al doilea rând, nu trebuie ca dieta pe care o urmezi să fie restrictivă până la ultimul gram pentru a vedea rezultate bune, după cum spune Marnie Nitschke, dietetician cu aproape 20 de ani de experiență, (actualmente cu certificare pe dieta low FODMAP, dar familiară inclusiv cu variantele inițiale ale acesteia precum dieta de malabsorbție a fructozei populară acum 15 ani în rândul pacienților cu SCI). Prea multă preocupare cu detalii multe și mărunte poate fi o sursă de stres, care de asemenea ne poate accentua anxietatea și disconfortul gastrointestinal asociat cu SCI.
Dacă vă simțiți descumpăniți în legătură cu intoleranțele voastre alimentare și simțiți că mâncarea devine un dușman, luați legătura cu un dietetician. Pe site-ul universității Monash există o bază de date cu toți dieteticienii care au urmat cursul de certificare pe dieta low FODMAP, și momentan există unul și la noi în țară. Lista completă de dieteticieni certificați o găsiți aici.

Nu găsești noile informații în aplicație?

Dacă nu găsești alimentele retestate în secțiunea ”New foods”, atunci mergi la Settings în dreapta sus și selectează opțiunea ”Clear cache”, ca să se actualizeze aplicația.

De asemenea, dacă în trecut obișnuiam să vedem în aplicația Monash University FODMAP Diet că unele alimente au eticheta de FODMAP free / Fără FODMAP, în contextul noilor rezultate și al factorilor de influență, cei de la universitatea Monash au decis să scoată această etichetă. În schimb, vor căuta să adauge pentru fiecare aliment în parte mai multe detalii despre limitele porțiilor și alte posibile cauze care ar putea declanșa disconfort gastrointestinal.

• Articol blog Monash University despre factorii care pot influența conținutul de FODMAP din legumele și fructele proaspete
• Articol blog Monash University despre retestare banane
• Articol blog Monash University despre procesul de testare al FODMAP-urilor din alimente
• Articol despre istoria dietei low FODMAP, prof. Peter Gibson
• Articol despre istoria FODMAP-urilor, dietetician Marnie Nitschke
• Fotografiile sunt preluate de pe https://www.freepik.com/